.
Cetăţuia

Primele informaţii documentare despre fortăreața de pe Dealul Cetăţii (Martinsberg, Schlossberg), situată între suburbiile „Blumăna” și „Brașovul Vechi”, datează din anul 1529, când oraşul se pregătea să respingă un atac condus de trupele voievodului moldovean Petru Rareş.
La mijlocul secolului al XVI-lea, după instalarea controlului militar al trupelor Imperiului Habsburgic în Transilvania, Cetăţuia dobândeşte un rol tot mai important în cadrul sistemului defensiv al oraşului. În anii 1553-1554, lucrările coordonate de contele de Arco, dezvoltă nucleul mai vechi, căruia îi adosează turnuri de artilerie. Amenajările defensive ale primelor etape de construcție a „castelului”, cum ar fi ferestrele de tragere cu ambrazuri evazate, au fost obturate de intervențiile ulterioare, fiind însă păstrate galeriile de apărare din lemn ale curții interioare.
În anul 1630, în timpul judelui primar Cristel Hirscher, s-a finalizat construcția cetății bastionare exterioare din cărămidă. La mijlocul curtinei sud-estice a fost amenajat turnul de poartă, prevăzut cu guri de păcură și ferestre de tragere în formă de cheie inversată în partea superioară.
La începutul secolului al XVIII-lea, întregul ansamblu este înconjurat cu şanţuri şi valuri de pământ, noi lucrări de extindere având loc după 1773, când se adaugă turnul hexagonal și corpul de clădire cu două niveluri, care înglobează în parte construcţiile „castelului” din zona centrală. Amenajările defensive ale primelor etape de construcție, cum ar fi ferestrele de tragere cu ambrazuri evazate, au fost obturate de intervențiile ulterioare, fiind însă păstrate galeriile de apărare din lemn ale curții interioare. În secolele următoare, Cetăţuia a funcționat ca închisoare, după 1851 fiind folosită totodată drept cazarmă miliară. Cetățuia a fost vizitată de împăratul Iosif al II-lea, în 1773 și 1783, și de cuplul imperial Francisc I și Carolina, în 1817.  Între 1955 şi 1975 a fost depozit al Arhivelor Statului, iar din 1981, după o amplă restaurare, a devenit un complex turistic cu specific medieval.