.
Bastionul Ţesătorilor

Bastionul Ţesătorilor de in a fost construit în 1570-1573, în jurul turnului ridicat odată cu prima incintă a cetății din jurul orașului, pentru a proteja colţul de sud al Zidurilor de Sus, fiind adaptat armelor de foc. Considerat astăzi drept cel mai spectaculos şi mai bine conservat obiectiv de arhitectură defensivă al Braşovului medieval, bastionul are un plan poligonal neregulat, adaptat la configuraţia terenului. Zidurile, cu o grosime de 4,30 m la bază, sunt străpunse la primul nivel de guri de tragere pentru archebuze şi bombarde, iar la etajele superioare, de ferestre de tragere simple sau în formă de lăcaş de cheie inversat şi de burdufuri de aruncare, corespunzând celor trei rânduri de galerii de apărare cu parapet din lemn pentru puşcaşi. Accesul în bastion era protejat de un turn de poartă şi un gang lung de aproximativ 5 m, iar spre Tâmpa au fost edificate două mici turnuri de observaţie, destinate corpului de gardă.
În anul 1910, obiectivul a fost restaurat, devenind muzeu. În sala de festivități a breslei, construită în anul 1800 în curtea interioară a ansamblului, a fost amenajat în 1950 Muzeul Fortificaţiilor Ţării Bârsei, care valorifică date documentare şi materiale tridimensionale provenite din săpături arheologice sistematice, ilustrând legătura dintre sistemul apărare și armament în Evul Mediu. Alături de obiectele muzeale, sunt expuse machetele “Cetăţii Braşovului” (1904) și a cartierului românesc al „Șcheiului” (1961), realizate după imagini mai vechi.
Din anul 2002, curtea interioară a Bastionului Țesătorilor a devenit scenă în aer liber pentru spectacole de operă.