La mijlocul laturii de nord-vest, se află Bastionul Graft, ridicat perpendicular pe zidul cetății ca pod fortificat peste pârâu, pentru a face legătura între Turnul Alb, în dreptul căruia era amplasat și fortificațiile interne. Construcţia de plan dreptunghiular, cu un pasaj boltit deasupra apei şi două niveluri de apărare prevăzute cu elemente defensive – ferestre de tragere şi burdufuri de aruncare, controla întreaga lungime a zidurilor, până la Bastionul Curelarilor (demolat în 1887) și Bastionul Fierarilor (astăzi sediul Arhivelor Naţionale). Bastionului Graft a fost restaurat şi amenajat ca muzeu în anii 2003-2004, când a fost realizată şi scara de acces spre Turnul Alb.

Repartizat spre apărare breslelor cositorarilor şi arămarilor, Turnul Alb a fost edificat pe versantul Dealului Romurilor, în a doua parte a secolului al XV-lea (1460 sau 1494), dominând orașul. Accesul în turn avea loc pe o scară mobilă, iar aprovizionarea şi schimbarea garnizoanei se efectuau între palisade, direct din Bastionul Graft. Construcţia are un plan semicircular închis, cinci niveluri de galerii de apărare prevăzute cu guri de tragere, creneluri și burdufuri de aruncare pentru lichide. Turnul a ars în timpul incendiului din 1689, fiind reparat în 1723 și 1902. Lucrări de restaurare au avut loc în 1974 și 2003-2005, când a fost amenajat ca muzeu.

Pe același versant, Turnul Negru a fost ridicat odată cu prima incintă de ziduri a cetății, în dreptul Bastionului Fierarilor, având dubla funcţie de observaţie şi de apărare. Legătura cu fortificațiile colțului vestic ale cetății avea loc printr-un pod mobil, suspendat peste canalul Graft. Turnul Negru a fost lovit şi incendiat de un trăsnet în 23 iulie 1559. Lovit din nou de trăsnet, a fost reparat în anii 1669, 1827 și 1901. În 1991, zidul sudic al construcţiei s-a prăbuşit, turnul fiind reconstruit în 1996 şi amenajat ca muzeu în 2001.

Promenada Regală, amenajată la sfârșitul secolului al XIX-lea în paralel cu aleea După Ziduri,  reprezintă cel mai pitoresc acces între Turnul Alb şi Turnul Negru, oferind vizitatorului o panoramă inedită asupra “Cetății Brașovului ”, cu turnurile Bisericii Negre și Casei Sfatului – cele mai importante clădiri publice medievale –, profilate pe fundalul acoperișurilor din țiglă al clădirilor de locuit, ridicate în mare măsură pe vechea trama stradală.

Bastionul Fierarilor, situat pe colţul de nord-vest al cetăţii, a fost construit pe locul unui turn datând din prima etapă de construcţie a fortificaţiilor, care a fost distrus de inundaţia din anul 1526.  Construcția, de plan în formă de U, ieşea din linia zidurilor oraşului spre “Şcheii Braşovului”, permițând apărarea cetăţii de la pasajul de După Ziduri, din dreptul Turnului Negru, până în zona porţii de sud-vest. Distrus de inundaţia din anul 1667 şi de incendiul din 1689, Bastionul Fierarilor a primit forma de astăzi în anul 1709, având ulterior anului 1734 mai multe funcţiuni, între care cea de depozit de grâne și de sediu al uzinei orăşeneşti de apă. Din 1923 a devenit sediul Arhivelor Naţionale.