Strada George Bariţiu, numită în Evul Mediu Târgul Cailor, care urcă spre „Şcheii Braşovului”, păstrează numeroase clădiri istorice şi memoriale construite între secolele al XV-lea şi al XIX-lea, între care este de menţionat casa judelui primar Valentinus Hirscher (la nr. 6), în care a locuit domnitorul Mihai Viteazul, prezent la Braşov în anul 1600.
Biserica Sfânta Treime “Grecească” (Strada George Bariţiu 12), cel dintâi lăcaș ortodox din „Cetate”, a fost ridicat în 1784-1787 din daniile negustorilor greci şi ale boierilor Brâncoveni, Văcăreşti, Şuţu, Mavrocordat din Ţara Românească, aflaţi în pribegie la Braşov. Construcţia îmbină elementele tradiţionale postbizantine ale structurii cu motivele barocului târziu vienez, la nivelul fațadei. Clopotniţa bisericii e amenajată în Turnul Mănuşarilor din prima incintă fortificată a Braşovului medieval, iar cimitirul reprezintă un valoros lapidariu, aici aflându-se înmormântați Emanuel şi Zoe Brâncoveanu, mitropolitul Dositei al Ţării Româneşti, refugiat şi el la Brașov după revoluţia lui Tudor Vladimirescu, precum şi familia domnitorului muntean Alexandru Şuţu. În 1980 a fost amplasată aici cea mai veche troiţă păstrată la Braşov, cunoscută sub numele de Crucea din Cutun.
În dreptul Bastionului Fierarilor, astăzi sediul Arhivelor Naţionale, se aflau vechile ziduri ale "Cetăţii Braşovului" dinspre cartierul românesc al "Şcheilor", demolate în secolul al XIX-lea, odată cu poarta Târgul Cailor, construită în stil neoclasic, în anii 1818-1820.
Dincolo de linia fortificaţilor medievale, astăzi dispărute, la intersecţia Şirului Ludwig van Beethoven cu străzile George Baraiţiu şi Constantin Brâncoveanu este amplasat bustul unia dintre cei mai importanţi compozitori români, Ciprian Porumbescu (1853-1883), realizat de sculptorul Vladimir Predescu. Opereta sa „Crai nou" a fost pusă în scenă pentru prima dată în în sala festivă a Colegiului Naţional "Andrei Şaguna" de astăzi, aflat în apropiere, unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).
Traseul continuă cu strada Constantin Brâncoveanu (1688-1714), pe care se păstrează mai multe case de locuit aflate în posesia domnitorului Ţării Româneşti, căruia îi poartă numele, și a descendenților săi, cum ar fi clădirile de la nr. 10 (1690-1798), nr. 12 (1793) sau nr. 32 (1690-1770).