Piaţa Unirii din faţa Bisericii Sfântul Nicolae din „Şcheii Braşovului" și complexul muzeal al „Primei Şcoli Româneşti" este delimitată de clădiri de locuit, datând din secolele XVIII-XX, cu casa parohială în stil neoromânesc, ridicată între anii 1928-1929, după planurile arhitecţilor Victor Ştefănescu şi Vasile Moga.
În partea de vest a pieţei, se păstrează troiţa de piatră protejată de capela pictată, ctitorită de căpitanul Ilie Birt (1698-1786), „fruntaş între fruntaşii Şcheiului”, în anii 1738 şi 1780. Spre nord se află monumentul eroilor din Primul Război Mondial, dezvelit în 1939 de „Reuniunea Femeilor Române”, din „recunoştinţă eroilor desrobitori de neam”.
Biserica Sfântul Nicolae din "Şcheii Braşovului", datând după tradiţie din secolul al XIII-lea, a constituit de-a lungul timpului centrul cel mai important pentru viaţa spirituală, culturală şi artistică a românilor din Ţara Bârsei. Săpăturile arheologice și mărturiile documentare arată că actualul ansamblu a fost ridicat pe locul unor construcţii din lemn (1399) şi din piatră (1440), din daniile domnitorilor din Moldova şi din Muntenia, primul între aceştia fiind Neagoe Basarab (1512-1521).
Imaginea de astăzi a bisericii reprezintă rezultatul vastelor lucrări întreprinse în secolul al XVIII-lea din iniţiativa protopopului cronicar Radu Tempea II (1691-1742), când sunt construite naosul extins de plan triconc (1740) și cele două paraclise laterale – Buna Vestire pe nord (1733-1734) şi Înălţarea Domnului pe sud (1750-1752). Ansamblul a fost decorat cu picturi murale de Grigore Ranite din Craiova (1738-1740) şi de Ioan, Iancu, Constandin şi Irimia (1752), zugravii folosind modele elaborate de Școala de la Hurezi, principalul centru al artei post brâncoveneşti. În anul 1751, a fost construit turnul cu ceas, adosat părții de vest a bisericii, din donaţia ţarinei Elisabeta Petrovna a Rusiei, alte intervenții fiind realizate pe cheltuiala voievozilor de dincolo de Carpaţi, Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat.
În anii 1940 şi 1946, vechile fresce din interiorul bisericii au fost înlocuite cu un ansamblu mural semnat de pictorul Costin Petrescu, iar iconostasul de factură post brâncovenească din secolul al XVIII-lea a fost donat bisericii din Predeluţ.
Complexului muzeal "Prima Şcoală Românească"
Alături de biserică se află prima școală românească, a cărei clădire din lemn a fost înlocuită cu o construcţie de piatră, supraetajată în veacul al XVIII-lea. Între anii 1556 şi 1583, diaconul Coresi a tipărit la Braşov cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul actual al țării. Din ansamblu mai fac parte Casa Barac din secolul al XVIII-lea şi chiliile adosate zidului de incintă în prima parte a secolului al XIX-lea, în care se păstrează o colecţie unică de cărţi (cca. 4000 de volume) şi documente istorice (cca. 30.000), alături de care funcţionează, din anul 1961, un complex muzeal, păstrând dovezi ale culturii şi civilizaţiei din Şchei, dedicat Junilor Braşovului, pictorului Ştefan Mironescu, muzicianului Tudor Ciortea şi mitropolitului Andrei Şaguna.