Dincolo de zidurile de nord-est ale „Cetăţii Braşovului”, demolate în secolul al XIX-lea,  unde în Evul Mediu aveau loc de execuţiile şi arderile de vrăjitoare, s-au construit noi clădiri administrative: Palatul Finanţelor (1897-1898, astăzi Primăria), Palatul de Justiţie (1902, astăzi Prefectura), Palatul Poştelor (1906). Dinspre Portica spre Warthe se construiesc Vila Kertsch (1887, demolată în anul 1970), Casa Asociaţiei Meseriaşilor (1902, astăzi Muzeul de Artă), Vila Schuller (1896, demantelată în 1962), Şcoala Reală Superioară de Stat (1888-1889, astăzi corpul T al Universităţii), Biserica Reformată (1891-1892, arh. Alpár Ignátz, demolată în anul 1963), Palatul Institutului General de Pensii (1881-1885, astăzi Rectoratul Universităţii), Casa Dr. Baiulescu (1888, pe locul Bastionului Curelarilor, demolat în 1887) şi Liceul Romano-Catolic de Băieţi (1901, astăzi Liceul “Aprily Lajos”), situat „după Ziduri”, cu faţada principală spre pârâul Graft).
Noile clădiri delimitează spre „Cetate” Bulevardul Rudolf (Rudolfsring, ulterior Bulevardul Carol I, astăzi Bulevardul Eroilor), amenajat pe traseul şanţului medieval de apărare al laturii de nord-est

Între vechiul şanţ de apărare al “Cetăţii Braşovului” şi dealul Cetăţii a fost amenajat Parcul Rudolf, care astăzi poartă numele diplomatului român Nicolae Titulescu (1882-1941), al cărui monument, avându-l drept autor pe sculptorul Doru Drăgușin, îi decorează aleile, alături de busturile poeţilor Şt. O. Iosif (1875-1913), operă a artistului Corneliu Medrea, din 1929, şi Cincinat Pavelescu (1872-1934), realizat de Gheorghe Popa, în 1935.
Rectoratul Universităţii „Transilvania” (Bulevardul Eroilor 29) a fost construit  în anii 1881-1885, ca sediu al Institutului General de Pensii, după planurile lui Peter Bartesch (1842-1914), primul „inginer constructor al orașului”, în zona fostelor fortificaţii ale „Cetăţii”, în stil neorenascentist, cu faţadele registrului superior decorate cu figuri alegorice, în tehnica sgrafitto de pictoriţa Lotte Goldschmidt.

În zona dintre „Cetatea  Brașovului” şi suburbia istorică „Oraşul Vechi”, spre nord, lângă Parcul Central, se află Casa Armatei sau Cercul Ofiţerilor (strada Mureşenilor 29), construit între anii 1939 şi 1946, după planurile arhitectului Constantin Iotzu. Din anii 1990, în Sala Coloanelor au loc despre concertele Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Braşov.
Fântâna arteziană din parcul clădirii, este o replică în bronz, realizată în anul 2007, a monumentului de for public de la sfârşitul secolului al XIX-lea, descompletat de-a lungul timpului.

Casa Dr. Gheorghe Baiulescu (Bulevardul Eroilor 33), a fost construită în anul 1888, pe locul Bastionului Curelarilor din colţul nord-vestic al cetăţii medievale, demolat în acest scop. Reşedinţa celui dintâi primar român al Braşovului de după Marea Unire din 1918, construită de Peter Bartesch în stil neorenascentist, este astăzi secţie a bibliotecii judeţene, găzduind totodată Centrul Cultural Englez şi Mediateca  Franceză.

Clădirea Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” (Bulevardul Eroilor 35), ridicată în anii 1927-1929 de arh. Moritz Wagner şi Constantin Nanescu în stil neoromânesc, având iniţial destinaţia de sediu al Camerei de Comerţ şi Industrie, închide perspectiva spre dealul Warthe. Biblioteca funcţionează în clădire din anul 1969 şi deţine un fond de peste 280.000 de volume, cu un caracter enciclopedic.
În faţa clădirii bibliotecii se află statuia lui George Bariţiu (1812-1893), istoric şi publicist, care a întemeiat în 1838 la Brașov, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic și informativ al românilor din Ardeal.

Pe linia fortificațiilor de nord-est ale vechii cetăți din jurul orașului, a fost construit Palatul Asociaţiei Meseriaşilor (Bulevardul Eroilor 21), în 1902, în stil neobaroc, în care ființează din anul 1970 Muzeul de Artă, iniţial secţie a Muzeului Regional (1950). Colecţiile de pictură, grafică şi sculptură sunt reprezentative, atât pentru arta românească modernă şi contemporană, cât şi pentru cea transilvăneană din secolele XVII-XX, având un patrimoniu de peste 3800 de bunuri culturale. În sălile de la parter sunt organizate expoziţii temporare şi manifestări culturale, cum ar fi concerte, lansări de carte, mese rotunde, conferinţe.
În aceeaşi clădire a fost amenajat Muzeul de Etnografie, iniţial secţie a Muzeul Regional (1950), fondată în anul 1967 şi reorganizată în 1990. Patrimoniul său de peste 21.256 obiecte, datând între secolele XVIII-XX este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând civilizaţia comunităţii rurale din zonele etnografice Bran, Rupea, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Ţara Bârsei.

În zona dintre „Cetate” şi suburbia istorică „Blumăna”, spre est, a fost ridicată în 1959 clădirea Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu”. Instituţia înfiinţată în anul 1946, a lansat până în prezent peste 350 de premiere, iar începând cu anul 1978, organizează Festivalului de Dramaturgie Contemporană.
Lângă clădirea teatrului se află statuia autorului imnului naţional, Andrei Mureşianu (1816-1863), operă a sculptorului Virgil Fulicea, inaugurată în anul 1973.
În scuarul din faţa Teatrul Dramatic, a fost ridicat în anul 2002 Monumentul Luptătorilor Anticomunişti din perioada 1944-1989, iar lângă Palatul Poştelor se află Parcul Eroilor Revoluţiei Române, unde sunt înmormântaţi o parte dintre martiri căzuţi în decembrie 1989 la Braşov, în amintirea cărora a fost ridicată o cruce memorială.