Muzeul Civilizației Urbane

(Piaţa Sfatului 15), este un proiect-pilot unic în România, prin tematica propusă, care ilustrează modul de viaţă al locuitorilor într-un spaţiu urban şi relațiile comerciale ale Brașovului cu Orientul şi Occidentul, de-a lungul secolelelor al XVII-lea, al XVIII și al XIX-lea.
Muzeul ființează în interiorul casei Closius, construită în secolele XVI-XIX alături de reședințele familiilor Hiemesch și Giesel în partea de sud a Pieței Sfatului, și reflectă tipologia locuinței patriciatului urban din timpul Renașterii transilvănene, păstrând numeroase elemente caracteristice perioadei, cum ar fi sălile de reprezentare cu bolți semicilindrice și muluri din tencuială, interioarele decorate cu picturi murale vegetal-florale și figurative, elemente de pietrărie decorativă.

Muzeul Memorial “Casa Mureșenilor
Piaţa Sfatului 25
Muzeul ființează în clădirea, care datează din secolele XV-XIX, devenită reşedinţa familiei Mureşenilor din anul 1840. Aici a funcţionat sediul redacţiei „Gazeta Transilvaniei”, primul ziar politic al românilor ardeleni, înfiinţat în 1838 şi tipografia „A. Mureşianu”.
Familia Mureşenilor este cunoscută prin cărturarii şi patrioţii săi, militanţi pentru drepturile civice şi politice ale românilor din Transilvania, în secolul al XIX-lea. Andrei Mureşianu (1816-1863), poetul Revoluţiei de la 1848, a compus la Braşov versurile cântecului „Deşteaptă-te române”, devenit din 1989 Imnul de Stat al României.
Muzeul înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu, prezintă o valoroasă colecţie de obiecte ale familiei, între care piese de mobilier, pictură, sculptură şi o arhivă de mare valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Pe lângă expoziţiile permanenente şi temporare, muzeul are o activitate culturală bogată, completată de recitaluri şi concerte de muzică clasică.

Sala "Georghe Dima”, din cadrul aceluiași muzeu, este dedicată memoriei unuia dintre cei mai importanţi animatori ai vieţii culturale naţionale din deceniile din jurul anului 1900. Gheorghe Dima (1847-1925), a lăsat muzicii româneşti o creaţie originală şi unitară, numărând peste 225 de titluri, fiind totodată artist interpret şi dirijor pe numeroase scene de concert şi de spectacol din ţară şi străinătate, cu o activitate didactică prestigioasă.

Complexului muzeal "Prima Şcoală Românească"
Piata Unirii nr. 2
Alături de biserică se află prima școală românească, a cărei clădire din lemn a fost înlocuită cu o construcţie de piatră, supraetajată în veacul al XVIII-lea. Între anii 1556 şi 1583, diaconul Coresi a tipărit la Braşov cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul actual al țării. Din ansamblu mai fac parte Casa Barac din secolul al XVIII-lea şi chiliile adosate zidului de incintă în prima parte a secolului al XIX-lea, în care se păstrează o colecţie unică de cărţi (cca. 4000 de volume) şi documente istorice (cca. 30.000), alături de care funcţionează, din anul 1961, un complex muzeal, păstrând dovezi ale culturii şi civilizaţiei din Şchei, dedicat Junilor Braşovului, pictorului Ştefan Mironescu, muzicianului Tudor Ciortea şi mitropolitului Andrei Şaguna.

Muzeul de Artă
Bd. Eroilor nr. 21
Pe linia fortificațiilor de nord-est ale vechii cetăți din jurul orașului, a fost construit Palatul Asociaţiei Meseriaşilor (Bulevardul Eroilor 21), în 1902, în stil neobaroc, în care ființează din anul 1970 Muzeul de Artă, iniţial secţie a Muzeului Regional (1950). Colecţiile de pictură, grafică şi sculptură sunt reprezentative, atât pentru arta românească modernă şi contemporană, cât şi pentru cea transilvăneană din secolele XVII-XX, având un patrimoniu de peste 3800 de bunuri culturale. În sălile de la parter sunt organizate expoziţii temporare şi manifestări culturale, cum ar fi concerte, lansări de carte, mese rotunde, conferinţe.
În aceeaşi clădire a fost amenajat Muzeul de Etnografie, iniţial secţie a Muzeul Regional (1950), fondată în anul 1967 şi reorganizată în 1990. Patrimoniul său de peste 21.256 obiecte, datând între secolele XVIII-XX este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând civilizaţia comunităţii rurale din zonele etnografice Bran, Rupea, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Ţara Bârsei.

Muzeul Județean de Istorie Brașov - Casa Sfatului
Piaţa Sfatului, nr. 30
În 23 decembrie 1420, era emis actul care face referire pentru prima dată la camera destinată „acordării dreptăţii” şi şedinţelor Magistratului orașului, situată deasupra bolţii breslei blănarilor din piaţa principală a “Cetății Brașovului”.
Documentele ulterioare consemnează lucrările care au loc la construcția amintită din anul 1503 sub denumirea de Praetorium.
Turnul mai vechi, devenit parte din ansamblu, a fost supraînălţat în anii 1515 şi 1528, fiind prevăzut cu un acoperiş piramidal înconjurat de cele patru turnuleţe, care simbolizau în Evul Mediu jurisdicția supremă a orașului – jus gladii.
Distrusă de incendiul din anul 1689, care a afectat majoritatea clădirilor reprezentative din „Cetatea Brașovului”, Casa Sfatului este reconstruită în stil baroc, între 1774 şi 1778, cu loggia decorată cu stema orașului şi acoperişul turnului „în bulb de ceapă”, păstrat în această formă până în anul 1910. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, ceasul din „Turnul trompeţilor”, cu cadranele pictate de Joseph Moor în 1775, reprezenta una dintre atracţiile oraşului.
Până în 1923, în Casa Sfatului s-a păstrat arhiva oraşului, iar din 1950 clădirea a primit funcţiunea de muzeu  unde regăsim  bogate și impresionante  colecții de istorie și arheologie.